Intrebarea de bun simt este "de ce ar investi o tara falita, intr-un circuit de motorsport"? Raspunsul l-a oferit responsabilul de proiect, Evangelos Floratos, care conduce compania privata de investitii Racetrack Patras: "Este o idee falsa ca statul va subventiona costurile de constructie, noi venim cu 70% din fonduri. Vreau insa sa subliniez ca in acest moment nu ne permitem sa platim pentru a adauga circuitul in calendarul F1. Poate ca atunci cand ne vom gandi la asta, guvernul ne va da o mana de ajutor."
Cert este ca, dincolo de visul F1, noul circuit va gazdui si alte evenimente de motorsport, grand prix-uri din circuitul mondial de motorbike sau karting. "Scopul nostru principal este sa operam circuitul 365 zile / an si sa oferim servicii de calitate profesionistilor din motorsport, dezvoltand astfel afacerile si sporind numarul de locuri de munca din comunitate.", a mai declarat Floratos. "Vom putea atrage echipe si companii care se pregatesc de Formula 1 si sa generam venituri inchiriind traseul pentru teste."
Legatura Greciei cu sporturile cu motor nu este de ieri de azi. Ideea acestui circuit, de pilda, a venit in 1979, cand directorul circuitului de la Monza a sugerat ca terenul imens disponibil la Patras este ideal pentru un circuit de curse. Liderii proiectului spun ca vremea excelenta din Grecia este un avantaj strategic pentru echipele din F1, la care se adauga accesul rapid din Italia (cazul Ferrari) si preturile competitive fata de alte circuite europene. La ora actuala, testele sunt limitate in sezonul competitional "Marele Circ", majoritatea echipelor, de sorginte britanica, preferand sa isi rodeze masinile in Spania.
Exemplul grec ne face sa ne gandim, fara sa vrem, la planurile Romaniei de a construi un circuit de Formula 1. In luna martie a acestui an, proiectul a fost scos de la naftalina, existand discutii in acest sens cu nemtii de la Tilke, cea mai mare companie de proiectare a circuitelor auto. S-a vorbit despre Bucuresti, despre litoral si despre Cluj, insa in dulcele stil clasic lucrurile au stagnat. Sigur, Romania are o oarecare traditie, inclusiv postdecembrista, in sporturile cu motor. Capitala a gazduit etape de campionat FIA-GT (in jurul Palatului Parlamentului), insa dupa doar 2 ani un contract ce trebuia derulat intre 2006-2015 a deveit obiect de disputa intre Primarie si firma Bucharest Ring, rezultatul fiind ca echipele si sponsorii si-au luat catrafusele, respectiv banii, si s-au mutat in Ungaria, la Hungaroring, celebrul circuit de F1.De ce Ungaria sau Grecia pentru a gazdui un eveniment de sporturi cu motor? Ei bine, explicatiile sunt multiple:
- Infrastructura superioara: Ambele tari se lauda cu o retea de drumuri, de hoteluri si de aeroporturi superioara celei din Romania. Toate aceste elemente joaca un rol esential in alegerea unei locatii pentru echipe, sponsori, parteneri, invitati speciali si fani. Imaginati-va acele camioane uriase din F1 sau MotoGP transportand o masina / motocicleta de milioane de dolari, mergand pe un drum romanesc...
- Traditia: Hungaroring, un circuit construit in comunism langa Budapesta in numai 8 luni, gazduieste din 1986 Marele Premiu de F1 al Ungariei. Sunt peste doua decenii de publicitate pozitiva in care o generatie de fani a fost "educata" sa vina la Hungaroring, fie ca vorbim de nemti, de austrieci sau de finlandezi. Grecia, pe de alta parte, organizeaza in mod traditional Raliul Acropolis, parte a Campionatului Mondial de Raliuri (World Rally Championship). Site-ul oficial WRC noteaza ca "temperaturile ridicate, drumurile pietroase si serpuite si praful fac din Raliul Acropolis unul dintre cele mai grele din calendarul WRC." Grecia a revenit in calendar in 2011 dupa ce in 2010 absenta i-a fost profund resimtita, nu doar de fanii care veneau puhoi sa vada cai putere pe un fundal istoric, ci si de piloti. Evenimentul de pe Acropole este unul memorabil si extrem de prestigios in sporturile cu motor. Nu mai vorbim despre Silverstone sau Monte Carlo, piste clasice care sunt inima unei adevarate industrii si sustin mii de locuri de munca / afaceri in zona.
- Appeal-ul media si comercial: Pentru ca un eveniment auto-moto sa aiba succes, este nevoie ca tara organizatoare sa aiba nu doar drumuri, un circuit si traditie, ci si sa fie atractiva (cazul Qatar, care are cursa de MotoGP) pentru sponsorii care isi cauta debusee, respectiv pentru posturile TV si celelalte canale media implicate. Nu are sens si nu genereaza plusvaloare pentru sponsori ca PlayStation sau Ford sa isi faca reclama pe o piata cvasi-inexistenta (cazul Ligii Campionilor in Romania). In sporturile cu motor problema este cu atat mai mare, deoarece aici marketingul si brandingul aferent sunt mult mai agresive si mult mai targetate. In sporturile cu motor se invart bani multi, dar acesti bani nu sunt aruncati- sponsorii ii cheltuie cu profitul in gand. Este aidoma fondurilor europene - nu poti face absorbtie daca nu oferi in schimb servicii de calitate sau o piata de desfacere, o baza de fani / consumatori.
- Know-how. Nu intamplator, pilotii de top vin din tarile cele mai dezvoltate economic. Campionul din 2012 in "Marele Circ", Sebastian Vettel, provine din Germania, "locomotiva Europei". Sebastien Loeb, campionul din Campionatul Mondial de Raliuri, este francez, iar principalii sai urmaritori vin din Finlanda, tara cu state vechi in domeniu. La MotoGP s-a impus un spaniol, Jorge Lorenzo. Si chiar daca in clasamente se mai strecoara cate un personaj exotic, indian sau sud-american, suprematia le apartine celor care au perfectionat aceste sporturi. Sa fie o coincidenta ca Loeb provine din tara raliului Dakar si a raliului Le Mans?
Sigur, se aude ca si Coreea de Nord si-a exprimat intentia de a organiza o cursa de Formula 1. Dar, probabil ca asta se va intampla dupa caderea comunismului, adica foarte tarziu. Si asta pentru ca sporturile cu motor seamana cu un automaton, care functioneaza doar daca fiecare piesa este la locul ei. Veti spune ca nici Grecia nu a avut vreodata un pilot de Formula 1 si nici nu are un circuit de acest nivel. Insa, pana ce circuitul de la Tarlungeni (jud. Brasov) va fi inaugurat in 2014, campionatul nostru de Superbike se tine la... Serres. Ati ghicit, in Grecia. Pana cand vom vedea la noi acasa evenimente de calibru, fie ca vorbim de motociclism viteza, GP 2 si asa mai departe, mai avem de dat multe chei, iar multi dintre pilotii nostri sunt obligati sa se antreneze afara.. Dar sa nu fim pesimisti: potential exista, depinde de noi sa-l exploatam!
CATI BANI IN MOTORSPORT?
Sporturile cu motor nu sunt pentru oricine si necesita bugete importante, un alt impediment ce limiteaza implicarea in acest fenomen si dezvoltarea lui in Romania. La Raliul Sibiului, de pilda, campionul IRC Andreas Mikkelsen a venit cu doua masini identice, dintre care una de verificari. Pretul fiecareia? 300.000 de euro! Rezultatul? A batut recordul de diferenta all time fata de locul 2. Banii vorbesc, iar investitiile se traduc in performanta!
In NASCAR-ul american, a tine o echipa de doi piloti si cateva masini (inclusiv de teste) este o investitie considerabila, care presupune o multime de cheltuieli:
Masini - 130.000 $ fiecare
Salarii - 3 milioane $ / an
Contract pilot - 400.000 $ pentru un incepator; cateva milioane pentru o vedeta
Deplasari - 1 milion $ / an
Cauciucuri - 20.000 $ / cursa (minim)
Motoare - 40.000 $ fiecare
Aceste costuri pot fi insa amortizate din sponsorizari. Un logo afisat pe partile inferioare ale masinii costa intre 500.000 $ si 2 milioane, unul afisat proeminent duce pana la 5 milioane $, iar un sponsor care isi pune logo-ul pe capota, portiere, uniforme si isi impune si cromatica poate plati chiar 20 de milioane $.
COSTURI MARI IN "MARELE CIRC"
250-300 milioane $ - costul construirii unui circuit de F1
29 milioane $ - suma medie platita pentru dreptul de a gazdui o cursa de F1
7 milioane $ - sponsorizarea medie la un Grand Prix de F1
690 milioane $ - investitia Red Bull in F1 (2005-2009)
